Parte de vorbire: s.
Origine: (arhi- + -gen2)
1. tip deosebit de gen gramatical, dedus din genurile gramaticale clasice ale primului nivel de repartizare a acestora.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bonification)
1. bonificare.
2. compensaţie în bani pentru o daună, reprezentând o reducere sau o mărire a unui profit.
3. (sport) avantaj constând din îmbunătăţirea timpului realizat, acordat primului sau primilor clasaţi, într-o competiţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contre-appel)
1. (jur.) al doilea apel, revenire asupra primului apel.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. quadrature)
1. (mat.) problema construirii unui pătrat cu o arie dată.
2. calculul unei integrale definite necesar, uneori pentru aflarea ariei unui domeniu plan mărginit de o curbă închisă.
3. ~a cercului = problema (nesoluţionabilă) a construirii, cu rigla şi compasul, a unui pătrat cu aria egală cu a unui cerc dat; (fig.) problemă imposibil de rezolvat.
4. (astr.) poziţie aparentă în care doi aştri priviţi de pe Pământ au o diferenţă de longitudine de 90º.
5. (pl.) fazele primului şi ultimului pătrar al Lunii.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. défensiste)
2. (adept) al unei atitudini pasive în timpul primului război mondial.
3. (persoană) a cărei atitudine exprimă pasivitate, lipsă de combativitate.
4. I. privitor la defensism; de defensism.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. enjambement)
1. (versificare) procedeu de versificație care poartă sensul pe două versuri, fără a marca aceasta prin vreo pauză, și face ca lectura versului doi să fie necesară pentru înțelegerea primului; ingambament.