print

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. print, a imprima)

1. (inform.) listare (program, document etc.).

prinț

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Prinz, fr. prince)

1. principe (3).

microprint

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (micro1- + /rota/print)

1. foaie rectangulară opacă conținând microimagini de documente dispuse în șiruri, obținute printr-un proces de tipărire.

preprint

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. preprint)

1. text tipărit separat înainte de apariția sa într-o publicație.

prință (1)

Parte de vorbire:  s.f. (regional)  
Etimologie: (prinț + -ă)

1. fiică a unui principe, a unui rege, a unui împărat; soție a unui principe, prinț; femeie care conduce un principat; prințesă.

prință (2)

Parte de vorbire:  s.f. (regional)  
Etimologie: (necunoscută)

1. haină femeiască nedefinită mai îndeaproape.

prințesă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. princesse)

1. fiică a unui suveran; (Regatul Unit) fiica și nepoata suveranului; principesă.
2. soția unui prinț; principesă.
3. suverana unui principat; principesă.
4. (fig.) cea care este cea mai bună din genul ei.

reprint

Parte de vorbire:  s.n. (anglicism)  
Etimologie: (engl. reprint)

1. acțiunea de a retipări și rezultatul ei.
2. retipărire sau republicare a materialului care a fost deja publicat anterior.

abjudeca

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (lat. abjudicare)

1. (jur.) a suspenda printr-o sentință judecătorească.

abrevia

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (lat. abbreviare)

1. a prescurta (un cuvânt, un titlu etc.).
2. a nota ceva printr-un simbol, printr-o siglă.

absenteism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. absentéisme, engl. absenteeism)

1. absență frecventă și nemotivată dintr-un loc de muncă.
2. mod de exploatare a pământului printr-un intermediar.
3. neparticiparea la alegeri sau la ședințe politice.
4. ~ parlamentar = practică folosită de deputații opoziției constând în neparticiparea la sesiunile parlamentului, pentru întârzierea sau blocarea adoptării unor legi.

absorbție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. absorption, lat. absorptio)

1. încorporare a unei substanțe oarecare de către un corp lichid sau solid, de către celule, țesuturi sau organe.
2. mișcare a intensității unei radiații care trece printr-un corp, din cauza pierderii de energie.
3. încrucișare a unei rase perfecționate cu una neameliorată.
4. (ec.) fuziune de întreprinderi sau de societăți în beneficiul uneia dintre ele.
5. (jur.) drept al unei instanțe superioare de a lua din competența instanțelor inferioare o cauză în curs de judecare.
6. absorbire.
7. extragere, aspirare.

acoladă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. accolade)

1. ceremonial medieval la primirea cuiva în rândul cavalerilor, printr-o îmbrățișare și o lovire ușoară cu latul spadei.
2. (fig.) îmbrățișare.
3. semn grafic ({) servind la reunirea mai multor cuvinte, ecuații, portative muzicale etc.
4. formă de boltă ca o paranteză culcată.

acrimonie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. acrimonie)

1. caracter agresiv, caustic al cuiva, sarcasm.
2. dispoziție proastă exprimată prin remarci acerbe sau printr-un ton acrimonios.
3. (antonime) afabilitate, amenitate, bunăvoință.