capital 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. capital, germ. Kapital)

1. relație socială de producție care presupune existența proprietății capitaliste asupra mijloacelor de producție și folosirea forței de muncă drept marfă, care creează plusvaloarea.
2. valoare care, datorită productivității și rentabilității muncii, produce plusvaloare.
3. (fig.) clasa capitaliștilor; capitalism.
4. sumă de bani investită într-o afacere; bunuri, valori.
5. ansamblu de bunuri intelectuale, spirituale, morale.
6. ~ de cunoștințe = suma cunoștințelor pe care le posedă cineva; experiență.

ergonomist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. ergonomiste, engl. ergonomist)

1. specialist în ergonomie, studiul științific al condițiilor de muncă, având ca scop îmbunătățirea acestora și creșterea productivității.

raționaliza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. rationaliser)

1. a folosi metodele și procesele tehnologice cele mai eficiente; a utiliza la maximum mijloacele de producție în scopul creșterii productivității muncii și a reducerii prețului de cost.
2. a limita prin anumite restricții consumul unor produse deficitare; a raționa.
3. a transforma o expresie algebrică cu un radical într-o expresie echivalentă, fără radical.

uzură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. usure)

1. deteriorare a unei piese sau a unui sistem tehnic datorită unei întrebuințări îndelungate; uzaj.
2. pierdere de material la suprafața unei piese din cauza frecării.
3. (fig.) slăbire, oboseală, epuizare.
4. (fig.; rar) corupție, desfrâu.
5. ~ morală = pierdere a valorii mașinilor, instalațiilor, clădirilor etc. ca urmare a creșterii productivității muncii sociale sau a apariției altor mașini, mai perfecționate.

oboseală

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (obosi + -eală)

1. stare de slăbiciune generală datorată unui efort fizic sau intelectual intens; obosire, osteneală.
2. (despre materiale, piese, instalații) pierdere a rezistenței ca rezultat al folosirii îndelungate.
3. (agricultură) scădere a productivității solului.

productivist, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (cf. fr. productiviste)

1. care se referă la productivism, la maximizarea productivității.