Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cote, lat. quato)
1. parte cu care contribuie cineva la o cheltuială comună sau care îi revine în urma unei împărţeli.
2. parte dintr-un tot căreia i se dă o anumită destinaţie; cotă-parte, participaţie.
3. contribuţie obligatorie, în produse agricole, impusă producătorilor de către stat la termene şi preţuri fixate de el.
4. document de referinţă care constată cursul valorilor înscrise la bursă2, rezultate din cotaţiile unei zile.
5. ~a bursei = nivelul cursului valutar la bursă.
6. altitudine a unui punct faţă de nivelul mării; nivelul unei ape curgătoare.
7. nivelul la care navighează un submarin.
8. (mat.) a treia coordonată carteziană a unui punct din spaţiu.
9. fiecare dintre dimensiunile unei piese, ale unei construcţii indicate pe un desen.
10. semn în cifre şi litere care arată locul unor cărţi, documente etc. într-o bibliotecă, într-o arhivă, a unei piese filatelice în cataloage sau reviste de specialitate.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. exploiter)
1. a pune în valoare un bun în vederea realizării unor scopuri economice; a valorifica, a cultiva.
2. a-şi însuşi fără echivalent plusprodusul sau munca producătorilor direcţi; a acapara roadele muncii altuia.
3. (fig.) a folosi abuziv, a profita.
Parte de vorbire: s.
Origine: (exploata)
2. însușirea fără echivalent, de către un proprietar privat al unor mijloace de producție, a plusprodusului sau chiar a unei părți din munca producătorilor nemijlociți de bunuri materiale.
3. totalitatea lucrărilor de punere în valoare a unui bun natural sau a unui sistem tehnic.
5. (fig.) faptul de a profita, de a trage folos în mod abuziv.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. protectionniste)
1. I. privitor la protecționism (politică economică și fiscală intervenționistă, realizată de un stat sau de un grup de state, în scopul protejării și favorizării producătorilor naționali împotriva concurenței producătorilor străini).
2. II. adept al protecţionismului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. esclavagisme)
1. orânduire socială în care baza relaţiilor de producţie o constituie proprietatea privată a stăpânului de sclavi asupra mijloacelor de producţie şi asupra producătorilor.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. valoriser)
1. (fil.) a formula judecăţi de valoare.
2. (ec.; despre stat) a influenţa (preţurile) în favoarea producătorilor, a ridica artificial preţurile; a subvenţiona (vânzările) pentru menţinerea preţurilor.