profesional, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. adv.  
Etimologie: (fr. professionnel)

1. I. care ține de o profesie, privitor la o profesie; care este legat de o profesie.
2. referitor la învățarea unei profesii, a unei meserii.
3. care este folosit de oamenii de meserie, de specialiști etc.
4. secret ~ = informație pe care o deține cineva, legată de profesiunea sa.
5. școală ~ă = instituție de învățământ care pregătește cadre de muncitori calificați.
6. boală ~ă = boală specifică unei profesii sau provocată de o anumită profesie.
7. II. cu obișnuința unui profesionist.

profesionalism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. professionalisme, professionnalisme)

1. profesionalitate.
2. cuvânt cu caracter tehnic folosit într-o anumită profesiune.
3. faptul de a practica profesional o activitate, obținând un venit din aceasta.
4. (anton.) amatorism, diletantism.

profesionalitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (it. professionalità)

1. calitatea de a fi un bun profesionist.
2. conștiință profesională; profesionalism.

profesionaliza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (profesional + -iza)

1. a da, a căpăta un caracter profesional.

profesionalmente

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (după fr. professionellement)

1. din punct de vedere profesional.
2. din punct de vedere al profesiei, prin profesie.

ambulant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. ambulant, lat. ambulans)

1. care se deplasează dintr-un loc în altul pentru a-și desfășura activitatea profesională.
2. (antonim) sedentar, statornic.

ascensiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ascension, lat. ascensio)

1. mișcare de jos în sus a unui mobil.
2. urcare, suire (pe un munte); înălțare (cu balonul).
3. (fig.) creștere, dezvoltare.
4. promovare pe treptele ierarhiei profesionale sau sociale.
5. proces de cucerire a puterii de către o organizație politică.

barou

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. barreau)

1. organizație profesională a avocaților dintr-o anumită unitate administrativ-teritorială.

benzenism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. benzénisme)

1. (med.) intoxicație (adesea profesională) datorată manipulării benzolului sau a derivaților lui; benzolism.

benzolism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. benzolisme)

1. boală profesională datorată manipulării benzolului sau a derivaților lui, care se manifestă prin anemie și leucopenie; benzenism.

business

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. business)

1. (familiar) afaceri, comerț.
2. afacere dubioasă, necinstită.
3. activitate comercială, industrială sau profesională.
4. ocupația, munca sau meseria unei persoane.