Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. approfondir)
1. a studia temeinic; a pătrunde cu mintea.
Parte de vorbire: adv. (înv.)
Origine: (fr. profondément)
2. departe de suprafață, de margini.
3. ajungând la fundul lucrurilor și într-un mod intens.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. profondare)
1. (tehn.) ambutisare a unui obiect în formă de cupă, cu adâncime mare în raport cu diametrul.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abysse, lat. abyssos)
2. parte profundă a unui fenomen, a unui proces; neant.
3. depresiune a fundului oceanelor, cu adâncimi mari.
4. (fig.) distanță uriașă sau separare de ordin cultural, intelectual, moral, sentimental.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acoumétrie)
1. (med.) metodă de evaluare a acuității auditive cu ajutorul acumetrului, folosită pentru a diagnostica și a distinge rapid tipul de surditate pe care îl are pacientul, înainte de a efectua un examen audiometric mai aprofundat; audiometrie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. affliction, lat. afflictio)
1. durere profundă, de obicei de durată, însoțită de depresie sufletească și cauzată de un eveniment nefericit; pedeapsă directă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. altérant)
1. care produce alterație; care modifică, alterează starea, compoziția unui lucru.
2. (despre un remediu etc.) care produce o schimbare profundă, treptată și cel mai adesea avantajoasă în organism.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. angoissant)
1. care provoacă angoasă, îngrijorare profundă; neliniștitor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anse, lat. ansa)
1. toartă de care se prinde un vas, un coş etc.
2. fir de platină sau de nichelină în formă de laţ, care serveşte la recoltarea sau la însămânţarea microorganismelor.
3. formaţie anatomică în formă de toartă.
4. depresiune profundă a liniei malurilor mării, formând un golf larg.
5. retragere a malului unui râu datorită eroziunii.