OK
X
profuz, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. profus)
1.
care
există,
se
răspândește
cu
profuziune;
abundent.
2.
(antonim)
rar.
profuziune
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. profusion, lat. profusio)
1.
cantitate
mare,
prisos,
(supra)abundență.
2.
exces
de
liberalitate;
risipă.
3.
(loc.
adv.)
cu
~
=
din
abundență,
din
belșug.
4.
(var.
înv.)
profuzie.
abundent, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (după fr. abondant, lat. abundant)
1.
care
abundă;
în
cantitate
mare;
profuz.
2.
(var.)
abundant.
3.
(antonim)
rar.
orgie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. orgie; lat., gr. orgia)
1.
(antichitate)
sărbătoare
dedicată
lui
Dionysos
la
greci,
sau
Bacchus
la
romani;
bacanală.
2.
petrecere
la
care
desfrânarea
sexuală
în
grup
se
adaugă
la
excesul
de
mâncare
și
de
băutură;
desfrâu,
dezmăț.
3.
(fam.)
consum
excesiv
de
ceva;
supraabundență,
profuziune.
profuz, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. profus)
1.
care
există,
se
răspândește
cu
profuziune;
abundent.
2.
(antonim)
rar.
profuziune
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. profusion, lat. profusio)
1.
cantitate
mare,
prisos,
(supra)abundență.
2.
exces
de
liberalitate;
risipă.
3.
(loc.
adv.)
cu
~
=
din
abundență,
din
belșug.
4.
(var.
înv.)
profuzie.