Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. appeler, lat. appellare)
1. intr. a se adresa cuiva cu o rugăminte, a cere ajutorul cuiva, a face apel, a recurge la cineva; a se adresa cuiva cu voce tare (sau într-un mod care atrage atenția); a chema.
2. (înv.) a se adresa unei instanțe judecătorești superioare spre a anula sentința dată de o instanță inferioară; a face apel.
3. tr. (inform.) a rula (un program).
4. a contacta pe cineva prin telefon.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. récursif, engl. recursive)
1. (lingv.) care poate fi repetat în mod nelimitat.
2. (mat., log.) repetitiv pe calea unui automatism.
3. funcție ~ă = funcție de mai multe variabile cu domeniul de definiție cuprins în mulțimea numerelor naturale.
4. (inform.; despre un program) care se pune în mișcare în mod repetitiv și automatic.