Dictionar

Rezultate secundare (Prolific):

Prolific, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. prolifique)

1. care se reproduce, care se înmulțește rapid; prolifer.

2. care favorizează procreația.

3. (fam.) fecund, bogat (în), abundent.

4. (fig.) care creează mult și ușor.

5. (fig.) în care se creează mult și cu ușurință.


Prolificare

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. prolification)

1. (bot.) stare a unui organ prolifer.


Prolificare

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT prolificatio

2. FR prolification

3. EN prolification

4. DE Prolifikation; Auswachsung; Durchwachsung

5. RU пролификaция; рaзрaстaние; изрaстaние

6. HU szaporodó, termékeny


Prolificitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. prolificité)

1. însuşirea de a fi prolific.


Cobai

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cobaye)

1. mamifer rozător foarte prolific, folosit în experienţele de laborator.

2. (fam.) persoană care serveşte ca obiect al unei experienţe.


Fecund, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fécond, lat. fecundus)

1. care se înmulţeşte repede; prolific; fertil.

2. (fig.) rodnic, productiv, bogat.

3. (fig.) care scrie, compune, produce mult.


Hering

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Hering)

1. peşte marin migrator, asemănător cu scrumbia, foarte prolific.


Potenţial, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. potentiel)

1. adj. care există ca posibilitate, în mod virtual.

2. energie = energie pe care o posedă un corp capabil de a produce o manifestare energetică.

3. (despre moduri, propoziții etc.) care prezintă o acțiune posibilă, fără a preciza dacă aceasta se realizează sau nu.

4. (adv.) în mod virtual, presupus posibil.

5. s. n. capacitate a unui sistem fizic de a produce o manifestare energetică, un lucru mecanic.

6. capacitate de dezvoltare, de desfășurare a unei activități; nivel; forță, putere.

7. ~ de război = capacitatea militară a unui stat.

8. ~ de înmulțire = capacitatea unor organisme vegetale sau animale de a fi prolifice.


Prolifer, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. prolifère)

1. prolific.

2. (despre flori, tulpini) care produce muguri, organe suplimentare.


Prolificitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. prolificité)

1. însuşirea de a fi prolific.