Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. néo-malthusianisme)
1. doctrină burgheză contemporană care reia teoria lui Malthus a pretinsei suprapopulări a globului, propunând soluţii de exterminare în masă a populaţiei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. possibilisme)
1. mişcare socialistă moderată, în Franţa în sec. XIX, care căuta să abată proletariatul de la metodele revoluţionare de luptă, propunând limitarea activităţii acestuia la cadrul politicii „posibilului”.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. transcendantalisme)
1. concepție sau atitudine gnoseologică care susține posibilitatea unei cunoașteri apriorice, căutând să determine condițiile unei astfel de cunoașteri.
2. curent filozofic american, printr-un misticism panteist, care critică de pe poziții romantice capitalismul, propunând rezolvarea problemelor sociale prin autoperfecționarea morală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. vorticism)
1. mișcare artistică de avangardă apărută în Anglia în al doilea deceniu al sec. XX, care lega arta și poezia de mecanicism și de civilizația industrială modernă, propunând organizarea formelor într-un sistem de unghiuri și de curbe în jurul unui punct determinat.
Parte de vorbire: s.n. (anglicism)
Origine: (engl. wellness)
1. filozofie de viață care plasează în centrul atenției bunăstarea persoanei, propunând activități fizice, sesiuni de antrenament mental și strategii de relaxare care, combinate cu o alimentație corectă și un stil de viață sănătos, favorizează o stare de bine și de echilibru psihofizic.