Rezultate secundare (Proră):
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. prora)
1. partea din faţă a unei nave.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acrostole)
1. partea înaltă a extremităţilor unei corăbii.
2. ornament, sculptură la prora unei nave.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după it. appruare)
1. intr., refl. (despre nave) a se înclina longitudinal, către proră, datorită încărcăturii neuniforme.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ardent, lat. ardens)
1. înflăcărat, înfocat, pasionat.
2. (despre nave) care, sub acţiunea vântului, se întoarce cu prora în direcţia din care bate vântul.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. ardent)
1. înflăcărare, ardoare, pasiune, înfocare.
2. (mar.) tendinţă a unei nave de a veni cu prora în vânt.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. bompresso)
1. catarg înclinat la prora unor veliere.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bouline)
1. (mar.) manevră curentă pentru tras „în vânt” (către proră) grandeele de cădere a velelor pătrate.