Dictionar

Prostată

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. prostate)

1. glandă la intersecţia aparatului genital mascul cu cel urinar.


PROSTAT-, PROSTATO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. prostat/o/-, cf. gr. prostates)

1. „prostată”.


Prostatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. prostatique)

1. (suferind) de prostată.


Prostatolit

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. prostatolithe)

1. (med.) concrețiune minerală (sau piatră) prezentă în prostată; calculul prostatei, calcul prostatic.


PROSTATO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (grec. prostates „așezat înainte”)

1. „prostată”.