Rezultate principale (Protecţie,):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. protection, lat. protectio)
2. ~ a muncii = totalitatea măsurilor tehnico-organizatorice, sanitare etc. menite să prevină îmbolnăvirile profesionale și accidentele de muncă.
3. sprijin, ajutor dat cuiva de o persoană influentă.
4. persoană care acordă acest sprijin.
Rezultate secundare (Protecţie,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. radioprotection)
1. complex de măsuri pentru apărarea omului şi a naturii de efectele nocive ale radiaţiilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (termo- + protecţie)
1. ansamblu de operaţii şi mijloace tehnice care protejează de efectele încălzirii excesive.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amulette, lat. amuletum)
1. obiect mic căruia i se atribuie, magic, o putere de protecţie, vindecare etc.; talisman, fetiş.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antichimique)
1. destinat protecţiei împotriva armei chimice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antigrisouteux)
1. prevăzut cu dispozitive speciale de protecţie contra exploziilor în minele de cărbuni cu emanaţii de grizu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. armure)
1. îmbrăcăminte de protecţie din plăci de metal şi zale, la războinicii medievali.
2. mod de împletire a fibrelor de urzeală cu cele de bătătură ale unei ţesături.
3. (muz.) totalitatea sunetelor de alteraţie la cheie, spre a indica tonalitatea; armatură.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. auspicium, fr. auspice)
1. (la romani) prevestire făcută de auguri (I).
2. dreptul de a lua auspiciile (rezervat consulilor, pretorilor şi cenzorilor).
3. (rar) protecţie.
4. sub ~iile cuiva = sub egida, sub patronajul cuiva; sub cele mai bune ~ii = în împrejurări favorabile.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. blindage)
1. cuirasă de oţel la protecţia navelor, a tancurilor, avioanelor împotriva proiectilelor.
2. element de construcţie servind ca mijloc de protecţie a unor piese sau sisteme tehnice.