Rezultate principale (Puţin):
Puțin
Parte de vorbire: adv.
Origine: (lat. putinus)
1. în cantitate, în măsură mică.
3. câtuși (sau cât) de ~ = în măsură cât de mică; măcar un pic.
4. ~ câte ~ = a) câte un pic; b) fără grabă; încet.
5. mai ~ = în cantitate, în măsură mai mică.
6. mult, ~ = cât va fi; oricât.
7. nu mai ~ = tot atât; în aceeași măsură.
8. pentru ~ = răspuns politicos la mulțumirea cuiva pentru ceva.
Rezultate secundare (Puţin):
Foarte puţin
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
Puțin, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. putinus)
1. care este în cantitate sau în număr mic; care nu este îndeajuns; insuficient.
2. care este de dimensiuni, proporții sau volum redus.
3. care este de scurtă durată.
4. ~ la minte = cam prost; prostuț.
5. ~ la simțire = nesimțitor.
Puţin; slab
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR peu; faiblement
5. RU немноrочисленный; слaбый
6. HU kevés, kissé; szegényes, sovány
Abazie
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abasie)
1. (med.) tulburare a sistemului nervos, care se manifestă prin neputinţa de a merge normal.
Acetilceluloză
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétylcellulose)
1. ester acetic al celulozei, masă plastică, incoloră, mai puţin inflamabilă decât nitroceluloza.
Acord
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accord, it. accordo)
1. comunitate de vederi; consens, asentiment; acceptare.
2. a cădea de ~ = a se învoi; de comun ~ = a) în perfectă înţelegere; b) în unanimitate.
3. înţelegere privitoare la relaţiile de colaborare şi de cooperare între state, partide politice, organizaţii.
4. formă de retribuţie a muncii prestate.
5. ~ global = formă de organizare şi de retribuire a muncii prin care se leagă mărimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea şi importanţa muncii prestate.
6. concordanţă în număr, gen, caz, persoană între care există raporturi sintactice.
7. (fiz.) egalitate a frecvenţelor de oscilaţie a două sau mai multe aparate, sisteme etc.; sintonie.
8. (muz.) reunire a cel puţin trei sunete, formând o armonie; disciplină care studiază legile de bază ale suprapunerii sunetelor muzicale.
Adagietto
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. adagietto)
1. (muz.) puţin mai rapid decât adagio.
Allegretto
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. allegretto)
1. adv. (muz.) mai puţin vioi sau grăbit decât allegro.
2. s. n. parte a unei sonate, simfonii în acest tempo.
Amatorism
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. amateurisme)
1. practicare, ca amator, a unui sport, a unei arte etc.; diletantism.
2. caracter al celui care exercită o meserie, o artă etc., ca amator, cu mai puțină calificare decât profesionistul.
3. (prin extensie) caracter de amator al muncii unor persoane necalificate sau neglijente.