Dictionar

Rezultate principale (Punctat,):

Punctat

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT punctatus; punctifer; punctuatus

2. FR ponctué; pointillé; grivelé; piqueté

3. EN punctate; dotted

4. DE punktiert; gepunktet

5. RU пунктировaнный; крaпчaтый

6. HU pontozott


Rezultate secundare (Punctat,):

Punctator

Parte de vorbire: s.
Origine: (puncta + -tor)

1. unealtă de oţel cu vârf conic, cu ajutorul căreia se marchează piesele; chernăr.


Bacanal, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bacchanal/e/, lat. bacchanalia)

1. adj. de bacanală.

2. (fig.) orgiastic.

3. s. f. sărbătoare cu muzică şi dansuri, la romani, în cinstea zeului Bacus.

4. (fig.) petrecere zgomotoasă; orgie.

5. piesă instrumentală sau orchestrală, din perioada clasică şi romantică, cu ritm alert, punctat, cu o factură acordică şi sonoritate amplă.


Bramă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brame)

1. semifabricat de oţel, cu secţiune dreptunghiulară şi muchiile rotunjite, având suprafaţa striată sau punctată.


Chernăr

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Kerner)

1. (tehn.) punctator.

2. vârf de centrare la o maşină-unealtă.


Puncta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. pointer)

1. a însemna, a presăra (o suprafaţă) cu puncte.

2. (tehn.) a marca o piesă cu ajutorul punctatorului.

3. (fig.) a sublinia, a scoate în evidenţă, a accentua.

4. (sport) a obţine puncte într-o întrecere; a înregistra punctele unei partide.


Ribattuta

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. ribattuta)

1. (muz.) ornament muzical constând dintr-un tril pe un ritm punctat lung-scurt, care se accelerează pentru a se termina fie pe un tremolo, fie pe un tril obișnuit.


Scintilogramă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. scintillogramme)

1. (med.) înregistrare grafică a radioactivității unui țesut după introducerea în organism a unei substanțe radioactive; diagrama punctată a unui organ, obținută prin scintigrafie; scintigramă.