Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. purus, fr. pur)
1. (despre corpuri) curat, neamestecat.
2. nestricat, nealterat, neviciat.
3. fără pete; imaculat, clar, limpede.
4. (fig.) neprihănit, nevinovat.
5. veritabil, autentic, adevărat.
6. (fil. idealistă) desprins de realitatea materială.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE rein; unverfälscht; sauber
6. HU tiszta, hamisítatlan, valódi, makulátlan
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Puranas)
1. colecţie de texte brahmane, de după Vede, care glorifică cu precădere pe Vişnu.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. purger, lat. purgare)
1. tr., refl. a(-şi) provoca evacuarea intestinală cu un purgativ.
2. tr. (fig.) a curăţa, a elimina, a epura.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. purgation, lat. purgatio)
1. acțiunea de a purga și rezultatul ei; purgare.
2. (med.) acțiunea de a evacua conținutul intestinului; evacuare prin intermediul unui remediu care purghează; remediu purgativ.
3. (religie) curățire de păcate prin ispășire.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. purgatif, lat. purgativus)
1. (medicament) care provoacă purgație prin stimularea peristaltismului; laxativ.
2. I. care asigură evacuarea fecalelor; care are proprietatea de a curăța, de a evacua conținutul intestinului.
3. II. remediu folosit pentru purgare.
Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (fr. abcéder, lat. abscedere)
1. a (se) transforma în abces; a supura.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abcès, lat. abscessus)
1. (med.) colectare de puroi într-un ţesut sau organ.
2. (med.) colecție circumscrisă de puroi apărută în urma dezintegrării țesuturilor (necroză tisulară) sub acțiunea unor agenți microbieni sau parazitari.
3. ~ cald (sau acut) = ~ însoțit de durere cu caracter pulsatil și febră.
4. ~ rece = ~ cu evoluție îndelungată, caracterizat de absența inflamației.
5. ~ urinos = ~ produs prin infiltrația urinei în țesutul celular.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. habilité, lat. habilitas)
1. calitatea de a fi abil; dexteritate; pricepere, dibăcie.
2. (jur.) aptitudine legată de a face ceva.
3. (la pl.) (depr.) tertipuri, șmecherii, şiretlicuri.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ablution, lat. ablutio)
1. spălare a corpului, prescrisă de unele religii orientale şi la catolici, pentru purificare.
4. eroziune exercitată de curenţii marini de adâncime.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. absorber, lat. absorbere)
1. tr. a se îmbiba, a suge, a încorpora ceva.
2. a prelua cunoştinţe, idei, elemente specifice etc., asimilându-le în propria structură.
3. (despre corpuri poroase) a atrage în sine; a lăsa să pătrundă în sine; a îmbiba.
5. refl. (fig.) a se cufunda în gânduri.
6. (fig.) a interesa foarte mult pe cineva; a preocupa.
7. fig. a preocupa în întregime; a captiva.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abus, lat. abusus)
1. întrebuinţare fără măsură a unui lucru; exces.
2. încălcare a legalităţii; faptă ilegală.
3. utilizare greșită a unui drept, a unei prerogative, a unui privilegiu.
4. nedreptate introdusă și fixată prin cutumă.
5. (rar) eroare care constă din exagerarea unui fapt, a unei păreri etc.
6. ~ de drept = delict care constă în exercitarea unui drept cu nesocotirea scopului său social-economic.
7. ~ de încredere = infracţiune constând din înşelarea încrederii cuiva.
8. ~ de putere = infracţiune manifestată prin depăşirea atribuţiilor.
9. ~ul de active corporative = utilizarea activelor unei societăți comerciale în scopuri personale.
10. (loc. adv.) prin ~ = abuziv, exagerat.