bandieră

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (it. bandiera)

1. bucată de stofă atașată pe un suport purtând culorile, emblemele unui grup sau ale unei comunități: națiune, teritoriu, oraș, organizație, companie comercială sau regiment.
2. steag al unei țări înălțat pe navele sale și pe clădirile unde se află rezidenții ei în străinătate; (prin specializare) pavilion al unei corăbii.
3. steguleț întrebuințat pe vapoare pentru semnalizări.
4. (înv.) steag al unei armate, al unei unități militare; drapel, stindard.

bob-scat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: ( amer. bob skate)

1. (jaz) scat rafinat, stilizat, purtând amprenta evoluţiei improvizaţiilor instrumentale; mod de interpretare în care vocea concurează instrumentele, având o gamă întinsă.

cacatoes

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. cacatoès)

1. papagal din Asia de Sud-Est și Oceania, purtând o creastă viu colorată; cacadu.
2. (var.) cacatoe.

colectiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. collectif, lat. collectivus)

1. adj. rezultat din munca, din activitatea mai multor persoane; referitor la ideea de colectivitate.
2. substantiv ~ = substantiv care, la singular, denumeşte o multitudine de obiecte identice, considerate ca un întreg; sufix ~ - sufix cu ajutorul căruia se formează substantive colective; numeral ~ = numeral care exprimă ideea de grupare a obiectelor în timp şi spaţiu.
3. care aparţine tuturor; comun, obştesc, social.
4. s. n. grup de oameni care lucrează în acelaşi loc de producţie, cu interese şi concepţii comune, purtând fiecare răspunderea muncii depuse, sub o conducere unică.

difil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. diphyllus)

1. (bot.) purtând două frunze; bifoliat.

ex-libris

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. ex-libris, lat. ex libris)

1. vinietă purtând numele bibliofilului sau o deviză, pe care acesta o aplică pe cărţile sale.
2. inscripție pe o carte care indică proprietarul.