Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. anachorète, lat. anachoreta)
1. religios care duce, retras în singurătate, o viață de sobrietate și contemplare; eremit, pustnic, sihastru; (antonim) cenobit.
2. (prin ext.) om care trăiește departe de societate, ducând o viață austeră și virtuoasă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ascète)
1. cel care practică ascetismul; pustnic.
2. (fig.) om care îşi impune o viaţă austeră şi retrasă.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. érémite, lat. eremita, gr. eremites)
1. cineva care trăiește singur din motive religioase; pustnic, sihastru; ermit.
2. (prin analogie) cineva care trăiește singur și se ferește de compania umană.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. philocalie)
1. culegere din scrierile pustnicilor, monahilor, clericilor ortodocşi.