Abdica

Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (fr. abdiquer, lat. abdicare)

1. a renunța la puterea pe care o exercită; a demisiona din funcție.

2. a abandona puterea suverană; a renunţa la tron, la un drept.

3. (fig.) a renunţa la ceva, a se resemna.

4. a renunţa la o activitate din cauza greutăţilor întâmpinate.

---

Abracadabra

Parte de vorbire: interj., s.
Origine: (fr., it. abracadabra)

1. interj. cuvânt cabalistic căruia ocultiştii, gnosticii etc. îi atribuiau puterea magică de a vindeca anumite boli.

2. s.f. îngrămădire de cuvinte fără sens.

---

Abuziv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abusif, lat. abusivus)

1. care întrece măsura; exagerat, excesiv.

2. care constituie un abuz; arbitrar; ilegal.

3. care abuzează de puterea lor.

4. care este înșelător, specios.

5. (lingvistică) se spune despre un cuvânt folosit într-un mod impropriu.

6. părinte ~ = părinte care captează pentru sine și exclusiv afecțiunea copiilor săi (ex. mamă ~ă, tată ~).

---

Alienare

Parte de vorbire: s.
Origine: (aliena)

1. acţiunea de a (se) aliena; înstrăinare.

2. (fil.) depersonalizarea oamenilor, denaturarea relaţiilor personale prin puterea banilor, a rangurilor sociale, reprezentarea deformată a realităţii; alienaţie.

---

Ambrozie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ambroisie, lat., gr. ambrosia)

1. (mit.) hrană a zeilor, despre care se credea că are puterea de a păstra tinereţea veşnică.

2. plantă aromatică din familia compozeelor.

---

Anulativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. annulatif)

1. care anulează; având puterea de a anula.

---