Dictionar

Rezultate secundare (Puterile,):

Anemia

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. /s’/anémier)

1. tr., refl. a (-şi) pierde puterile din cauza anemiei.


Decădea

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după it. decadere)

1. a cădea, a ajunge într-o stare inferioară, a ajunge rău; a-şi pierde puterile, a fi în declin, a da îndărăt.

2. a se deprava.

3. (jur.) a ~ din drepturi = a pierde un drept prin neîndeplinirea în termenul prevăzut de lege a unor condiţii sau formalităţi.


Depăşi

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. dépasser)

1. a întrece, a lăsa în urmă (pe cineva sau ceva), mergând în acelaşi sens şi pe acelaşi drum; a o lua înainte.

2. a întrece o anumită limită, o anumită măsură.

3. a întrece puterile, competenţa cuiva.


Desperare/disperare

Parte de vorbire: s.
Origine: (despera)

1. faptul de a despera; deznădejde; desperaţie.

2. cu ~ = în mod deznădăjduit; (fig.) din toate puterile; a împinge (pe cineva) la ~ = a face (pe cineva) să-şi piardă nădejdea.


Executiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. exécutif)

1. care are sarcina de a asigura aplicarea legilor.

2. putere (şi s. n.) = una dintre puterile fundamentale ale statului, guvernul; organ ~ = organ de stat cu funcţii de organizare şi de asigurare a executării legilor.


Menaja

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. ménager)

1. tr. a trata atent şi binevoitor, a se purta bine faţă de cineva.

2. a folosi cu chibzuinţă, a cruţa.

3. refl. a-şi cruţa puterile, a se îngriji.