Parte de vorbire: s.f.
Origine: (păcătos + -ie)
1. însușire de a fi păcătos; păcătoșenie.
2. faptă de om păcătos; păcătoșenie, (înv.) păcătuință.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (păcătos + -enie)
1. faptul de a fi păcătos; caracter păcătos.
2. lucru sau ființă păcătoasă; stare de decădere.
3. faptă de om păcătos; ticăloșie; nemernicie, păcătoșie.
4. (rar) boală gravă (care duce la degradarea fizică).