Dictionar

Bebe

Parte de vorbire: s.m. invar.
Origine: (fr. bébé, engl. baby)

1. copil foarte mic, sugar, care nu a atins vârsta de înțărcare; baby, bebeluș.

2. (fam.) copil drăgălaș, copilaș.

3. ~-eprubetă = copil care este rezultatul unei sarcini obținute prin fecundare artificială.

4. păpușă sintetică cu aspectul și dimensiunile unui copil mic.

5. (var.) bebi.


Fantoşă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fantoche)

1. marionetă, păpuşă trasă de sfori.

2. (fig.) om de paie.


Marionetă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. marionnette)

1. păpuşă manevrată cu sfori, care interpretează diferite roluri pe o scenă specială.

2. (fig.) executant servil, lipsit de individualitate.

3. (mar.) scripete vertical turnant, la piciorul catargului, servind la ghidarea manevrelor.


Marionetist, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. marionnettiste)

1. mânuitor de marionete; păpuşar.

2. (prin ext.) manipulator.


Paiaţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (cf. rus. paiaț, fr. paillasse, it. Pagliaccio – personaj din teatrul buf italian)

1. actor de circ sau de bâlci care provoacă râsul prin înfăţişarea sa caraghioasă, prin ghiduşii etc.

2. (depr.) om neserios, măscărici.

3. păpuşă îmbrăcată în paiaţă.


Jucărie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (juca + -ărie)

1. obiect cu care se joacă copiii.

2. (fig.) persoană sau lucru ajuns la discreția cuiva; persoană fără voință; păpușă, marionetă.

3. (fig.) lucru neînsemnat; fleac, bagatelă, nimic.

4. ~ sexuală = obiect folosit pentru a obține plăcere sexuală.

5. (var.) giucărie.