Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. partiel, lat. partialis)
1. care reprezintă numai o parte dintr-un întreg; care se produce numai în parte.
2. (mat.) produs ~ = fiecare dintre produsele unei înmulțiri, din a căror adunare rezultă produsul total.
3. (fam.; și s. n.) examen care intră în cadrul verificării permanente a cunoștințelor.
4. care părtinește; părtinitor.