Rezultate secundare (Pătrunzător,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. acutus, it. acuto)
2. (despre durere) intens, violent.
3. (despre boli) cu evoluţie rapidă.
4. (despre sunete) înalt, ascuţit.
5. (bot.) cu vârf scurt şi ascuţit, apropiat de 90°, având marginile drepte sau slab convexe (frunză, fruct).
6. (bot.) cu muchia ascuţita (tulpină).
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. balsamo, lat. balsamum)
1. răşină de origine vegetală, parfumată, folosită în farmacie.
2. (fig.) miros foarte plăcut, pătrunzător.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr. clairvoyant)
1. (cel) care prevede cu precizie; (spirit) pătrunzător, limpede.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. compréhensif, lat. comprehensivus)
1. care înţelege repede şi just; inteligent, ager, pătrunzător.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. oenanthique, œnanthique)
1. referitor la vin; care aparține vinului; de vin.
2. (oenologie) referitor la aroma și buchetul vinurilor.
3. eter ~ = substanță uleioasă, volatilă, incoloră, cu miros pătrunzător de vin, căreia anumite vinuri își datorează buchetul.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fulgurant, lat. fulgurans)
1. înconjurat de fulgere.
2. care răspândeşte o lumină vie şi de scurtă durată.
3. care se produce foarte rapid; fulgerător, prompt.
4. (fig.) care impresionează puternic spiritul, imaginaţia; scânteietor, pătrunzător.