Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. actinique)
1. (despre radiaţii) care provoacă o reacţie chimică.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. émerger, lat. emergere)
1. (despre corpuri, radiaţii) a ieşi, a ţâşni la suprafaţă din apă.
2. (fig.) a apărea, a se arăta; a se manifesta.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr., gr. gamma)
1. a treia literă a alfabetului grecesc (Γ, γ).
2. unitate de măsură a masei, o milionime de gram; microgram.
3. unitate de măsură a intensității câmpului magnetic, a miliona parte dintr-un oersted.
4. raze (sau radiații) ~ = radiație emisă de corpurile radioactive, cu o putere penetrantă foarte mare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. incident)
1. adj. (despre cuvinte, propoziții) intercalat între părțile unei propoziții sau ale unei fraze.
2. (despre fascicule de radiații) care atinge o suprafață într-un anumit punct.
3. s. n. eveniment neașteptat, neplăcut, care survine în timpul unei activități.
5. (jur.) obiecție, contestație accesorie la cauza principală a unui proces.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. irradier, lat. irradiare)
1. tr. a expune un corp acţiunii unei radiaţii.
2. (despre radiaţii) a cădea pe suprafaţa unui corp.
3. intr. a emite radiaţii de lumină, de căldură etc. în toate direcţiile.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. uranique)
1. uranian.
2. (despre radiaţii) emis de uraniu.
3. acid ~ = acid derivat din uraniu.