Dictionar

Rezultate secundare (Radicală):

Gelivură

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gélivure)

1. crăpătură radicală în lungul trunchiului de la coajă spre inima arborelui, datorită gerului puternic.


Iacobinism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. jacobinisme)

1. doctrina iacobinilor.

2. (p.ext.) atitudine, opinie democratică revoluţionară radicală.


Revoluţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. révolution, lat. revolutio, germ. Revolution)

1. (fil.) etapă a dezvoltării în care au loc transformări calitative profunde, schimbări radicale, esențiale, orientate de la inferior la superior, de la vechi la nou, asigurând realizarea progresului într-un ritm rapid.

2. ~ socială = acțiune socială de transformare radicală calitativă a societății, prin care se realizează trecerea de la o formațiune inferioară la alta superioară; ~ culturală = proces de transformare radicală în domeniul ideologiei și culturii, care însoțește o revoluție socială.

3. ~ industrială = proces complex de transformare calitativă a bazei tehnice a producției; ~ tehnico-științifică = proces contemporan care determină schimbări radicale în domeniul forțelor de producție, prin dezvoltarea accelerată a științei și tehnicii, prin perfecționarea proceselor tehnologice.

4. (fig.) schimbare profundă, radicală, într-un anumit domeniu; transformare bruscă și totală.

5. mișcare de rotație a unui corp ceresc în jurul altuia.

6. (mat.) mișcare de rotație a unui corp în jurul unei drepte fixe.

7. schimbare geologică a scoarței terestre.

8. (fiz.) mișcare a unui corp care parcurge o curbă fixă.

9. mișcare de rotație completă a unei roți în jurul osiei sale.


Stângism

Parte de vorbire: s.
Origine: (după rus. levizna)

1. concepţie şi practică radicală în mişcarea comunistă şi muncitoarească, tinzând aplice inadecvat principiile şi învăţătura comunistă.

2. faptă, manifestare etc. de stânga.


Răsturnătură

Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (răsturna + -[ă]tură)

1. acțiunea de a (se) răsturna și rezultatul ei; răsturnare.

2. întoarcere într-o parte sau cu susul în jos; răsturnare.

3. (fig.) schimbare radicală a unei situații; răsturnare.


Spălare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (spăla)

1. acțiunea de a (se) spăla și rezultatul ei; spălat, spălătură.

2. eliberarea unui obiect, a unei suprafețe etc. de murdărie, grăsimi, substanțe străine, folosind în principal apă sau alte lichide și detergenți.

3. (psiho.) ~ a creierului = tratament prin care, prin proceduri de constrângere fizică și psihologică, se încearcă schimbarea radicală a convingerilor (în special politice) ale unei persoane.

4. (med.) tehnică diagnostică și terapeutică constând în introducerea unui lichid într-o cavitate corporală.