Dictionar

radioamatorism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (radioamator + -ism)

1. practicare a radiocomunicațiilor de către persoane care manifestă interes pentru radiotehnică și stabilesc legături între radiostații proprii.
 

radioamator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. radio-amateur)

1. cel care practică radioamatorismul.
 

radioascultare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (radio2 + ascultare)

1. ascultare a emisiunilor radio.
2. post, serviciu care se ocupă cu ascultarea emisiunilor radiofonice.
3. timp rezervat ascultării în emisiunile de radioamatori.
 

radioclub

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (radio2 + club)

1. club de radioamatori.
 

transceiver

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. transceiver)

1. aparat de emisie-recepție folosit de radioamatori.