Dictionar

 
 

ranger

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. ranger)

1. soldat dintr-un corp de elită al armatei americane.
 

abstinent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abstinent, lat. abstinens)

1. (cel) care practică abstinența.
2. (cel) care se abține înfrângându-și o plăcere.
3. cumpătat, lipsit de lăcomie.
 

achinetosporange

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. akinétosporange)

1. sporange având funcția de organ de rezistență și de înmulțire.
2. sporange cu zoospori ciliați.
 

acumula

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. accumuler, lat. accumulare)

1. tr., refl. a (se) strânge, a (se) înmagazina, a (se) concentra.
 
 

alsofite

Parte de vorbire:  s.f. pl.  
Etimologie: (lat. alsophytae)

1. (bot.) plante care cresc în crânguri; drimofile.