Dictionar

Rezultate principale (Rapiditate;):

Rapiditate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. rapidité, lat. rapiditas)

1. însuşirea a ceea ce este rapid; repeziciune, iuţeală.


Rezultate secundare (Rapiditate;):

Acrochinezie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acrokinésie)

1. mobilitate deosebită, ca amploare şi rapiditate a extremităţilor.


Baratrometru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. baratromètre)

1. instrument cu care se măsoară rapiditatea şi direcţia curenţilor marini.


Devorant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dévorant)

1. care devorează, mănâncă cu voracitate şi rapiditate; devorator.

2. care împinge pe cineva mănânce mult (ex. apetit ~).

3. care nu poate fi stăpânit, domolit.

4. care consumă, distruge repede.

5. (figurat) care absoarbe, consumă rapid o cantitate mare de lucruri.

6. (figurat) care produce o senzație violentă; care produce o tulburare profundă.

7. (figurat) care mistuie; în stare devoreze; mistuitor, arzător.


Fulgura

Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (fr. fulgurer, lat. fulgurare)

1. a se produce fulgere în atmosferă; a fulgera.

2. (fig.) a lumina cu strălucirea și rapiditatea fulgerelor.

3. (fig.) (despre un gând, o idee etc.) a răsări, a se dezvălui brusc.


Promptitudine

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. promptitude, lat. promptitude)

1. însușirea de a fi prompt; rapiditate și punctualitate în executarea unui lucru, într-o intervenție etc.; (rar, înv.) nepreget, (înv.) promtitate.

2. (var.) (înv.) promptitudă.


TAHEO-, TAHI-, TAHO-, -tahă

Parte de vorbire: afix
Origine: (fr. tachéo-, tachy-, germ. tacho-, fr. -tache, cf. gr. takh/e/os, takys)

1. „viteză, rapiditate; turație”.