Dictionar

Rezultate secundare (Raporturi):

Acord

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accord, it. accordo)

1. comunitate de vederi; consens, asentiment; acceptare.

2. a cădea de ~ = a se învoi; de comun ~ = a) în perfectă înţelegere; b) în unanimitate.

3. înţelegere privitoare la relaţiile de colaborare şi de cooperare între state, partide politice, organizaţii.

4. formă de retribuţie a muncii prestate.

5. ~ global = formă de organizare şi de retribuire a muncii prin care se leagă mărimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea şi importanţa muncii prestate.

6. concordanţă în număr, gen, caz, persoană între care există raporturi sintactice.

7. (fiz.) egalitate a frecvenţelor de oscilaţie a două sau mai multe aparate, sisteme etc.; sintonie.

8. (muz.) reunire a cel puţin trei sunete, formând o armonie; disciplină care studiază legile de bază ale suprapunerii sunetelor muzicale.


Afilia

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. affilier, lat. affiliare)

1. refl. a se alătura unei organizaţii, instituţii etc. de acelaşi fel, subordonându-i-se.

2. tr. a stabili anumite raporturi de subordonare.


Aglutinant, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. agglutinant, lat. agglutinans)

1. adj. care aglutinează.

2. care se lipeşte.

3. limbă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă cu ajutorul afixelor ataşate la rădăcina cuvântului.

4. s.m. anticorp care coagulează bacteriile din organism.

5. s.n. substanţă care are proprietatea de a coagula coloizii.

6. material de legătură între agregate.


Agrement

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agrément)

1. plăcere, distracţie, divertisment.

2. (jur.) consimţământ, încuviinţare, acord internaţional între părţi în scopul reglementării raporturilor juridice.


Alcov

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alcôve)

1. nişă într-un zid pentru a aşeza un pat; (p. ext.) pat.

2. budoar.

3. (fig.) loc intim pentru raporturile amoroase.


Analitic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. analytique, lat. analythicus)

1. bazat pe analiză.

2. chimie = ramură a chimiei care studiază elementele componente ale substanţelor; limbă = limbă flexionară în care raporturile gramaticale se exprimă prin cuvinte izolate; filozofie = orientare care reduce filozofia la analiza mijloacelor lingvistice şi conceptuale ale cunoaşterii.

3. care utilizează calculul algebric şi infinitezimal.

4. geometrie = ramură a geometriei care studiază proprietăţile figurilor geometrice cu ajutorul calculului algebric.