OK
X
aurar
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aurar)
1.
monedă
divizionară
din
Islanda,
a
suta
parte
dintr-o
coroană.
berar
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (bere + -ar)
1.
cel
care
face
bere
și
o
vinde
angro;
fabricant
de
bere.
2.
negustor
care
ține
o
berărie;
proprietar
de
braserie.
catârar
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (catâr + -ar)
1.
păzitor
sau
mânător
de
catâri;
(reg.)
catârgiu.
cufărar
Parte de vorbire:
s.m. (învechit)
Etimologie: (cufăr)
1.
cel
care
face
sau
vinde
cufere.
dolabrar
Parte de vorbire:
s.m. (învechit)
Etimologie: (lat. dolabrarius)
1.
fabricant
de
dolabre
(unealtă
cu
două
fețe,
care
servește
atât
ca
topor,
cât
și
ca
târnăcop).
florar
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (flori- + -ar)
1.
instrument
folosit
de
desenatori
pentru
trasarea
liniilor
curbe;
pistolet,
curbigraf.
AB-, ABS-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (fr. ab-, abs-, cf. lat. ab, abs „departe de”)
1.
îndepărtare,
separare,
lipsă.
abataj
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. abattage, it. abbattaggio)
1.
acțiunea
de
a
extrage
minereu
într-o
mină.
2.
loc
de
extragere
a
unui
minereu,
a
unei
roci
dintr-un
zăcământ;
operația
însăși.
3.
~
frontal
=
abataj
al
minereului
făcut
pe
un
front
foarte
lung
în
direcția
filonului.
4.
ciocan
de
~
=
instrument
acționat
cu
aer
comprimat,
cu
ajutorul
căruia
se
desprinde
cărbunele
în
straturile
cu
înclinație
mare.
5.
doborâre
a
arborilor
în
exploatările
forestiere.
6.
acțiunea
de
a
ucide
un
animal;
sacrificare
a
animalelor,
la
abator.
7.
(marinărie)
înclinare
a
unei
nave
spre
a
putea
fi
carenată;
carenaj.
abatere
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (abate)
1.
acțiunea
de
a
(se)
abate
și
rezultatul
ei.
2.
îndepărtare,
deviație
de
la
direcția
inițială
sau
normală.
3.
(fig.)
îndepărtare
de
la
o
normă,
de
la
o
linie
de
conduită,
de
gândire
etc.
4.
(jur.)
încălcare
a
unei
dispoziții
cu
caracter
administrativ
sau
disciplinar.
5.
(tehn.)
diferența
dintre
valoarea
efectivă
sau
valoarea-limită
admisă
a
unei
mărimi
și
valoarea
ei
nominală.
6.
(tehn.)
diferența
dintre
dimensiunea
reală
și
cea
proiectată
a
unei
piese.
7.
(mar.)
operația
de
întoarcere
intenționată
a
prorei
unei
nave
într-o
anumită
direcție.
8.
(econ.)
~
fiscală
=
parte
procentuală
din
venit,
care
este
scutită
de
impozit.
9.
(econ.)
~
monetară
=
factor
de
natură
inflaționistă
care
se
caracterizează
prin
creșterea
mai
rapidă
a
masei
monetare
în
raport
cu
masa
bunurilor
și
serviciilor,
manifestată
prin
majorări
ale
prețurilor
și
scăderea
puterii
de
cumpărare
a
unei
monezi.
10.
(compus)
~-standard
=
indicator
de
măsurare
a
dispersiei
valorilor
unei
variabile
aleatorii.
11.
(gram.)
excepție.
12.
(înv.;
loc.
subst.)
~
de
la
vorbă
=
digresiune.
13.
(loc.
subst.)
~
de
la
regulă
=
excepție.
14.
culcare
pe
pământ;
doborâre.
15.
(fig.)
deprimare.
abazie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. abasie)
1.
(med.)
tulburare
a
sistemului
nervos,
care
se
manifestă
prin
neputința
de
a
merge
normal.
abc
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. abc)
1.
carte
pentru
învățarea
alfabetului;
abecedar.
2.
enumerarea
primelor
litere
ale
alfabetului.
3.
(fig.)
principiile
elementare,
începutul,
baza
unei
arte
sau
a
unei
științe.
abces
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. abcès, lat. abscessus)
1.
(med.)
colectare
de
puroi
într-un
țesut
sau
organ.
2.
(med.)
colecție
circumscrisă
de
puroi
apărută
în
urma
dezintegrării
țesuturilor
(necroză
tisulară)
sub
acțiunea
unor
agenți
microbieni
sau
parazitari.
3.
~
cald
(sau
acut)
=
~
însoțit
de
durere
cu
caracter
pulsatil
și
febră.
4.
~
rece
=
~
cu
evoluție
îndelungată,
caracterizat
de
absența
inflamației.
5.
~
urinos
=
~
produs
prin
infiltrația
urinei
în
țesutul
celular.