Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. réacteur)
1. parte a unei instalații în care se efectuează o reacție chimică.
2. aparat propulsor care folosește forța de reacție a gazelor de ardere pentru a deplasa vehiculul pe care este montat.
3. instalație complexă pentru producerea de reacții nucleare prin bombardarea cu neutroni a unor elemente radioactive; pilă atomică.
4. bobină, condensator care prezintă reactanță într-un circuit.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aéroréacteur)
1. reactor la care carburatorul necesar arderii combustibilului este aerul atmosferic precomprimat.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (bio- + reactor)
1. orice echipament capabil să ofere un mediu adecvat pentru creșterea organismelor biologice; reactor biologic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. quadriréacteur)
1. (avion) propulsat de patru reactoare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hexaréacteur)
1. (avion) propulsat de şase turboreactoare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. motoréactor)
1. agregat format dintr-un motor cu ardere internă şi un compresor, la propulsia avioanelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pulsoréacteur)
1. reactor pentru supersonice, care funcţionează prin combustie discontinuă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aéroréacteur)
1. reactor la care carburatorul necesar arderii combustibilului este aerul atmosferic precomprimat.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. aérotrain)
1. vehicul care alunecă pe o pernă de aer deasupra unei monoșine, propulsat de o turbină, un turboreactor sau un motor electric liniar.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (bio- + reactor)
1. orice echipament capabil să ofere un mediu adecvat pentru creșterea organismelor biologice; reactor biologic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. effuseur)
1. partea din spate, cu secţiune crescătoare, prin care sunt evacuate gazele arse dintr-un reactor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. périodemètre)
1. aparat electronic pentru măsurarea perioadelor semnalelor periodice.
2. aparat pentru măsurarea perioadei unui reactor nuclear.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. pile)
1. dispozitiv din doi electrozi introduși într-un electrolit, care transformă energia dezvoltată de un agent chimic în energie electrică.
2. ~ atomică = reactor nuclear; ~ electrochimică = pilă de curent continuu.
3. (fam.) protecție, sprijin dat cuiva de o persoană influentă; (p. ext.) persoana însăși.
4. a avea ~e = a se bucura de protecția cuiva.
5. picior intermediar între culeele unui pod, din zidărie, beton sau metal.