Dictionar

Rezultate principale (Realiza):

Realiza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. réaliser, /I, 4/ engl. realize)

1. tr. a înfăptui, a face ceva; a-și îndeplini obligațiile, planul etc.

2. a crea, a elabora; a desăvârși; a întruchipa.

3. a obține, a câștiga (ceva).

4. a-și da bine seama, a reuși înțeleagă.

5. refl. a se dezvolta deplin, a se desăvârși; a-și pune în valoare capacitățile creatoare.


Rezultate secundare (Realiza):

Realizabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. réalisable)

1. care poate fi realizat.


Realizabilitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. réalisabilité)

1. caracter realizabil, caracterul a ceea ce se poate face, realiza.

2. (anton.) irealizabilitate.


Realizant

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. réalisant)

1. (mat.) discriminant.


Realizare

Parte de vorbire: s.
Origine: (realiza)

1. acţiunea de a (se) realiza.

2. lucru realizat.

3. creaţie, operă de artă, ştiinţifică etc.

4. reuşită, succes.


Realizator, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. réalisateur)

1. (cel) care realizează.


Abatiză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abattis)

1. (mil.) obstacol artificial format din copaci tăiați; baraj realizat din copaci culcaţi cu vârful spre inamic.


Acceptanţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. acceptance)

1. fază a unui dialog, a unei relaţii interpersonale, realizată pe baza încrederii, ori a consensului de idei; accepţie.


Acordaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accordage)

1. acordare a unui instrument muzical.

2. realizare a unui echilibru sonor în cadrul unui ansamblu muzical.


Activism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. activisme)

1. atitudine care pune accentul pe nevoile vieţii.

2. doctrină potrivit căreia spiritul uman trebuie se angajeze în acţiune pentru realizările materiale şi spirituale ale societăţii.


Afacerism

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. affairisme)

1. practică constând în realizarea de profituri personale.


Aliteraţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. allitération)

1. repetare, cu efect muzical, a aceluiaşi sunet (consoană) sau grup de sunete în cuvinte care se succedă; homeoproforon, parhomeon.

2. (med.) repetare a unor sunete sau silabe în stări de puternică excitaţie psihică.

3. tendinţă patologică, obsedantă spre rimă, realizată prin repetarea de silabe.

4. (înv.) aliterațiune.