Dictionar

Rezultate secundare (Recipiente):

Burbă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bourbe)

1. reziduu din substanţe mucilaginoase etc., pe fundul recipientelor în care se limpezeşte mustul.


Capsulă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. capsule, lat. capsula)

1. fruct uscat, dehiscent, cu numeroase seminţe.

2. (anat.) înveliş conjunctiv al unui organ, al unei articulaţii.

3. ~e suprarenale = glande suprarenale; ~e articulare = totalitatea ligamentelor care înconjură o articulaţie.

4. înveliş mucos exterior al unor specii de bacterii şi de alge microscopice.

5. caşetă.

6. (chim.) vas de formă emisferică, cu fundul plat sau rotund, din porţelan, sticlă etc., în care se încălzesc substanţe.

7. (tehn.) cutie bine închisă cu anumite instrumente, motoraşe etc. ce trebuie ferite de contactul cu exteriorul.

8. capac de metal cu care se astupă sticlele de bere, de apă minerală etc.

9. ~ telefonică = cutie metalică, cu un microfon sau un receptor, în aparatele telefonice; ~ manometrică = aparat care măsoară în recipiente închise presiuni puţin diferite de cea atmosferică.


Etanş, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. étanche)

1. (despre aparate, recipiente, conducte etc.) care nu permite intrarea sau ieşirea unui fluid.


Reziduu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. résidu, lat. residuum)

1. deşeu care rămâne în urma unei operaţii de prelucrare chimică a unui material.

2. materie care se depune pe pereţii recipientelor în care se păstrează diferite substanţe lichide.


Reîncărcat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. reîncărca)

1. (despre vehicule, recipiente etc.) care a fost umplut din nou.

2. care a fost încărcat din nou într-un vehicul, într-un recipient.

3. (despre arme) umplut din nou cu cartușe; rearmat.


Vârfuit, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (vb. vârfui)

1. care este prelungit în formă de vârf, cu vârf.

2. care are capătul ascuțit, țuguiat.

3. (despre recipiente etc.) care este umplut până sus, până la refuz.