Rezultate principale (Recomandă):
Recomanda
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. recommander)
1. tr. a sfătui, a îndemna (la ceva); a prescrie, a indica (ceva).
2. a-și da o părere favorabilă (despre cineva sau ceva).
3. a propune, a indica pentru un post.
4. a face prezentările.
5. refl. a se prezenta (cuiva); a face cunoștință.
Rezultate secundare (Recomandă):
Precomandă
Parte de vorbire: s.
Origine: (pre- + comandă)
Recomandabil, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. recommandable)
1. care se poate recomanda; indicat, potrivit.
Recomandare
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. recomanda)
1. acțiunea de a (se) recomanda și rezultatul ei; prezentare, recomandație.
Recomandat, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. recommandé)
1. (despre scrisori; şi s. f.) francat cu o taxă specială, pentru a se remite destinatarului sub semnătură.
Recomandaţie
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. recommandation)
1. recomandare elogioasă cuiva sau ceva; sfat.
Ampeloterapie
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ampélothérapie)
1. folosirea strugurilor în scop terapeutic; cură pe bază de struguri (inițial se recomanda să nu se mănânce nici pielea și nici semințele).
Atonalism
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. atonalisme)
1. (muz.) tehnică de compoziţie care recomandă atonalitatea.
Belicist, -ă
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. belliciste)
1. (cel) care susţine folosirea forţei în relaţiile internaţionale; belicos.
2. I. care este în favoarea războiului; care recomandă soluționarea disputelor prin forța armată; care susține războiul.
3. II. persoană care dorește război, care cheamă la război; susținător al războiului pentru soluționarea problemelor internaționale.
Chietism
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. quiétisme)
1. concepţie etico-religioasă care recomandă contemplaţia mistică, negând importanţa practicii rituale.
2. doctrină mistică, elaborată de Miguel de Molinos în secolul al XVII-lea, care vizează desăvârșirea creștină printr-o stare de liniște pasivă și încrezătoare a sufletului.
3. (prin ext.) orice concepţie care consideră pasivitatea contemplativă ca ideal al vieţii.
4. (prin anal.) atitudine sau stare de indiferență, pasivitate, inacțiune.
Consilier, -ă
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. conseiller)
1. persoană care dă opinii și recomandări; sfătuitor, sfetnic.
2. persoană a cărei funcție este de a ghida sau asista altă persoană în anumite domenii.
3. specialist care rezolvă problemele deosebite dintr-un anumit domeniu.
4. titlu al unor funcţionari din înaltele instanţe de judecată sau de verificare.
Dietă 1
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diète)
1. regim alimentar special, recomandat în cazul unei boli sau pentru menţinerea sănătăţii.