Dictionar

Rezultate principale (Redă):

Reda

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. redonner)

1. a da din nou cuiva un lucru, o situaţie etc.; a restitui.

2. (fig.) a exprima ceva prin diverse mijloace artistice, a descrie; a reproduce.


Rezultate secundare (Redă):

Redacta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (redactor)

1. a compune, a formula în scris (un act, un studiu etc.).

2. a pregăti (la un ziar, la o editură) pentru publicare manuscrisele.


Redacţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. rédaction)

1. colectiv de redactori ai unui ziar, ai unei edituri; birourile acestora.


Redacţional, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. rédactionnel)

1. referitor la redacţie, la redactare.


Redactor, -oare

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. rédacteur)

1. cel care scrie, întocmeşte (un act, un articol).

2. scriitor, publicist care redactează o carte, un ziar etc.

3. cel care pregăteşte manuscrisele pentru a putea fi publicate.


Redan

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. redan)

1. ieșitură în zidul unei fortificații.

2. serie de ieșinduri din loc în loc într-un zid ridicat pe un teren în pantă în vederea asigurării planeității.

3. motiv decorativ sculptat în formă de dinți, caracteristic arhitecturii evului mediu.

4. element de construcție așezat pe radierul unui disipator hidraulic de energie a apei în scopul măririi efectului de disipare a energiei.

5. proeminență pe carena unui hidroavion sau a unor ambarcații care asigură alunecarea pe apă cu o rezistență redusă la înaintare.


Abreviator

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. abréviateur, lat. abbreviator)

1. cel care abreviază scrierile unui autor.

2. autor al versiunii scurte a unei lucrări literare.

3. funcționar al cancelariei papale însărcinat cu redactarea minutelor.


Aforism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aphorisme, gr. aphorismos)

1. cugetare, judecată care redă într-o formă concisă şi expresivă un adevăr; adagiu, maximă, sentinţă.


Agrafie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agraphie)

1. afecţiune patologică manifestată prin pierderea capacităţii de redare a ideilor prin scris.


Alfabet

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alphabet, lat. alphabetum)

1. sistem de semne grafice (litere) într-o ordine convenţională, care redau sunetele de bază ale unei limbi.

2. ~ telegrafic = alfabet reprezentând combinaţiile de semnale ale unui cod telegrafic; ~ Braille /brai/ = alfabet convenţional cu semnele în relief pentru nevăzători.

3. (inform.) totalitatea simbolurilor la baza unui limbaj de programare.

4. (fig.) minimum de cunoştinţe (necesare).


Alfabetar

Parte de vorbire: s.
Origine: (alfabet + -ar)

1. set cu literele alfabetului decupat pentru predarea scris-cititului.

2. instrument de evidenţă care indică litera la care au fost arhivate unele documente.


Amplificare

Parte de vorbire: s.
Origine: (amplifica)

1. acţiunea de a amplifica; amplificaţie.

2. înlănţuire de figuri de stil prin care se reiau elementele unei descrieri pentru a se reda gradat şi viu imaginea.