redacta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (redactor)

1. a compune, a formula în scris (un act, un studiu etc.).
2. a pregăti (la un ziar, la o editură) pentru publicare manuscrisele.

tehnoredacta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (tehno- + redacta)

1. a pregăti din punct de vedere tehnic și grafic un manuscris pentru tipar.

abreviator

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. abréviateur, lat. abbreviator)

1. cel care abreviază scrierile unui autor.
2. autor al versiunii scurte a unei lucrări literare.
3. funcționar al cancelariei papale însărcinat cu redactarea minutelor.

conscripție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. conscription, lat. conscriptio)

1. recrutare.
2. redactare a unei legi.

copia

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. copier)

1. tr. a reproduce un text, o operă de artă etc.
2. a reproduce ceva în mod servil și fără originalitate; a plagia.
3. (peior.) a imita servil pe cineva.
4. (tehn.) a prelucra prin așchiere la o mașină-unealtă un model, piesa rezultată având un profil identic.
5. intr. a redacta o teză, o lucrare etc. folosind pe furiș în timpul examenului lucrarea unui alt coleg, manuale, notițe etc.

dialog

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. dialogue, lat. dialogus)

1. comunicare verbală între două persoane, cel mai adesea, sau grupuri de persoane; (prin metonimie) conținutul prezentei comunicări.
2. schimb de opinii între reprezentanții a două partide, state etc.
3. ansamblu de replici schimbate între personajele unei piese de teatru sau ale unui film; pasaj dintr-o operă literară care reproduce convorbirea unor personaje.
4. ~ interior = replicile pe care le schimbă cu sine însuși un personaj literar.
5. scriere redactată, lucrare care adoptă forma unui interviu, o conversație între două sau mai multe persoane.
6. alternare de fraze muzicale care parcă răspund una alteia, executate de două voci sau instrumente ori chiar de un singur instrument cu registre diferite.
7. (muzică) două părți care își răspund reciproc și care adesea se reunesc.
8. (expr.) ~ul surzilor = conversație imposibilă între doi (sau mai mulți) indivizi, din cauza refuzului reciproc de a asculta opinia și punctul de vedere al celuilalt (celorlați).
9. (antonime) monolog, soliloc.

elabora

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. élaborer, lat. elaborare)

1. a crea, a redacta o operă, un text etc.
2. a efectua operațiile necesare pentru obținerea unui metal, a unui aliaj.

epistolar, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. épistolaire, lat. epistolaris)

1. I. care se referă la o corespondență prin epistole; referitor la arta de a redacta scrisori; compus în stil de scrisoare.
2. II. carte care cuprinde indicații și reguli privitoare la modul de compunere a epistolelor.
3. colecție de scrisori publicate.