Parte de vorbire: s.
Origine: (alfabet + -ar)
1. set cu literele alfabetului decupat pentru predarea scris-cititului.
2. instrument de evidenţă care indică litera la care au fost arhivate unele documente.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arthroplastie)
1. intervenţie chirurgicală pentru redarea mişcărilor unei articulaţii anchilozate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aspectif)
1. referitor la aspect; aspectual.
2. (artă) care corespunde conceptului de aspectivitate.
3. (artă) reprezentare ~ă = reprezentare care îmbină mai multe puncte de vedere în redarea aceluiași personaj, folosită în special în arta egipteană pentru înfățișarea corpurilor umane, și care prezintă anumite părți ale subiectului în vedere frontală și celelalte din profil.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după engl. head)
1. parte a unui magnetofon sau casetofon în contact direct cu banda, servind la înregistrarea, redarea sau ştergerea impulsurilor electromagnetice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. kinescope, germ. Kineskop, rus. kineskop)
1. tub catodic pentru receptarea şi redarea imaginilor în televiziune.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cytochromie)
1. procedeu rapid de tipar în patru culori, la care forma parţială de negru serveşte la redarea efectelor de tonuri închise.