Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. référence, germ. Referenz)
1. raportare, referire, informație dată asupra cuiva pentru a-l caracteriza.
2. de ~ = la care se poate face referire; important.
3. (mat., fiz.) sistem de ~ = ansamblu de elemente geometrice (puncte, linii, suprafețe) imobile unul față de celelalte, la care se raportează pozițiile corpurilor; reper.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. préférence)
1. faptul de a prefera pe cineva sau ceva; predilecţie.
2. de ~ = cu deosebire, mai ales.
Parte de vorbire: adj., adv., s.
Origine: (lat. absolutus, fr. absolu)
1. adj. care nu comportă nici o restricţie, necondiţionat.
2. total, complet, desăvârşit.
3. adevăr ~ = adevăr care reprezintă cunoaşterea completă a realităţii; (fiz.) mişcare ~ă = deplasarea unui corp faţă de un sistem de referinţă fix; zero ~ = temperatura cea mai joasă posibilă (-273ºC).
4. (mat.; despre mărimi) care nu depinde de sistemul la care este raportat.
5. valoare ~ă = valoare aritmetică a unui număr algebric, făcând abstracţie de semnul său; verb ~ = verb tranzitiv cu complementul direct neexprimat.
6. s. n. principiu veşnic, imuabil, infinit, la baza universului.
7. ceea ce există în sine şi prin sine.
8. adv. cu desăvârşire, exact.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. adamisme)
1. doctrină a unor eretici din primele secole ale creştinismului, care apăreau goi în adunări; doctrina adamiților.
2. orientare în cadrul akmeismului, care manifesta preferinţa pentru elementul biologic primitiv.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adénolymphoïdite)
1. (med.) boală acută, infecțioasă, transmisibilă de preferință prin salivă, produsă de virusul Epstein-Barr; mononucleoză infecțioasă, boala sărutului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anthropophilie)
1. preferinţă a unor insecte de a înţepa omul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. arbor)
1. copac.
2. ~le vieţii = a) arbore decorativ, cu tulpina piramidală şi frunze verzi, solzoase; tuia. b) (fig.) schemă reprezentând evoluţia omului de-a lungul vieţii; ~ genealogic = reprezentare grafică, ca un arbore, a legăturilor de rudenie dintre membrii unei familii sau grup de familii înrudite.
3. catarg.
4. axă care transmite o mişcare de rotaţie diferitelor organe ale unei maşini.
5. (mat.) structură de date în care fiecare conţine puncte de referinţă la celelalte.
6. (inform.) graf orientat, aciclic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. basiphile)
1. (plantă) care preferă solurile alcaline.
2. se spune despre o plantă care crește de preferință pe soluri bazice.
3. cu afinitate pentru coloranții bazici; bazofil.