Rezultate secundare (Refl):
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. reflation)
1. politică aplicată în unele ţări, după o perioadă de recesiune şi deflaţie, constând în stimularea cererii, în scopul utilizării forţei de muncă şi redresării activităţii economice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr. reflet)
1. (despre ramuri, frunze etc.) orientat în afară şi în jos.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. refléter, lat. reflectere, germ. reflektieren)
1. tr., refl. (despre sunete, lumină etc.) a (se) răsfrânge.
2. tr. (fig.) a oglindi, a exprima (un sentiment, un fenomen etc.).
3. intr. a gândi, a cugeta, a media.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. reflétant)
1. (despre corpuri) care reflectă lumina, suntele etc.; reflectorizant.
Parte de vorbire: s.
Origine: (reflecta)
1. acţiunea de a (se) reflecta.
2. (arte) redare, oglindire transfigurată a realităţii.
3. categorie a filosofiei care exprimă esenţa relaţiei dintre materie şi conştiinţă, privită sub raport gnoseologic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. réflexion, lat. reflexio, germ. Reflexion)
2. (fil.) cunoaştere a proceselor care se petrec înăuntrul conştiinţei; întoarcere a conştiinţei asupra ei înseşi.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abat-jour)
1. dispozitiv pentru a rabata lumina unei lămpi.
2. acoperitoare de metal, de hârtie etc. care se pune la o lampă pentru a reflecta lumina într-o anumită direcție.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. abandonner)
1. tr. a părăsi, a renunţa definitiv la ceva.
2. a neglija, a lăsa în voia...
3. refl. a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoţii.
4. intr. a se retrage dintr-o competiţie.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. abbattere, fr. abattre)
1. tr., refl. a (se) îndepărta de la o direcţie, o normă, o linie de conduită.
2. tr. a doborî, a culca la pământ.
3. refl. a se năpusti (asupra).
4. intr. a-i veni cuiva o idee, a i se năzări.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (germ. ablaktieren, lat. ablactare)
1. intr. a înceta secreția de lapte matern.
2. tr. a înlocui treptat laptele matern cu alte alimente necesare sugarului; a înțărca.
3. (refl.; despre sugari) a refuza laptele matern.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. abonnér)
1. tr., refl. a(-şi) face un abonament.
2. refl. (fam.) a veni cu regularitate undeva.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. abrutir)
1. tr., refl. a face să-şi piardă, a-şi pierde însuşirile umane; a (se) îndobitoci; a (se) dezumaniza.