Rezultate secundare (Refuzat.):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. décimation, lat. decimatio)
1. (istorie militară) faptul de a decima, de a ucide un soldat din zece, prin tragere la sorți, în unitățile care au refuzat lupta; decimare, decimat.
2. (prin ext.) acțiunea de ucidere în masă; decimare, decimat.
3. strângere a decimei; (înv., pop.) decimărit.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. refusable)
1. care se poate refuza; care merită să fie refuzat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. irrefusable)
1. care nu se poate refuza; care nu merită să fie refuzat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (cf. fr. rejetable)
1. care trebuie respins, refuzat.
2. care merită să fie respins.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (decima)
1. (istorie militară) faptul de a decima, de a ucide un soldat din zece, prin tragere la sorți, în unitățile care au refuzat lupta; decimat, decimație.
2. (prin ext.) acțiunea de ucidere în masă; decimat, decimație.
3. (fig.) critică foarte severă; decimat.