regularitate
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. régularité)
Etimologie: (fr. régularité)
1. însușirea, starea a ceea ce este regulat.
2. calitatea a ceea ce este în conformitate cu legea, cu o regulă sau cu o ordine fixată dinainte.
3. calitatea a ceea ce este constant, uniform; uniformitate.
4. caracterul a ceea ce se întâmplă la intervale regulate.
5. simetrie; proporție, proporționalitate.
6. (antonime) iregularitate, neregularitate.