Dictionar

Rezultate secundare (Regulate,):

Regulatețe

Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (regulat + -ețe, cf. it. regolatezza)

1. însușirea a ceea ce se face întotdeauna conform cu o regulă sau după o ordine fixată (sau cunoscută) dinainte; regularitate.

2. corespondeță exactă între părțile unui tot, între elementele unui ansamblu etc.; regularitate, simetrie.

3. (loc. adv.) (înv.) cu regulateță = cu regularitate.


Abreacţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abréaction)

1. (psihan.) reapariţie bruscă a unor tensiuni emoţionale, regulate.

2. reacție de eliberare a unor tensiuni emoționale care altfel ar întreține conflictele psihice și ar genera tulburări durabile; reacție de apărare.

3. sin. catharsis.


Aneusporie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aneusporie)

1. formare a sporilor în cursul meiozei neregulate.


Anomofil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anomophylle)

1. cu frunze neregulate, asimetrice.


Apotemă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apothème)

1. segment de dreaptă care uneşte centrul unui poligon regulat cu mijlocul oricăreia dintre laturi; înălţime a feţei laterale a unei piramide regulate.


Buciardă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. boucharde)

1. ciocan prevăzut pe feţele de izbire cu dinţi în formă piramidală, pentru a imprima pe faţa pietrelor de construcţie adâncituri regulate.


Buret

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bourrette)

1. fire groase şi neregulate din deşeuri de mătase naturală.

2. ţesătură de mătase cu firul gros, neregulat şi poros.