Dictionar

remisiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. rémission, lat. remissio)

1. iertare.
2. (la catolici) iertare a păcatelor.
3. atenuare progresivă, până la vindecare, a manifestărilor unor boli: remitență.
 

remitent 2, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. rémittent)

1. (despre boli) care prezintă remisiune (2).
 

remitență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. rémittence)

1. remisiune (2).
2. împotrivire, rezistență la forță; (p. ext.) recalcitranță.