OK
X
repartiza
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (după fr. répartir)
1.
a
distribui,
a
împărți.
2.
a
pune
pe
cineva
într-un
anumit
loc
sau
domeniu
de
activitate;
a
numi.
repartizare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (repartiza)
1.
acțiunea
de
a
repartiza
și
rezultatul
ei;
distribuire,
repartiție.
2.
acțiunea
de
a
distribui,
de
a
partaja
ceva;
modul
în
care
un
lucru
este
distribuit,
partajat.
repartizat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (repartiza)
1.
care
a
fost
atribuit,
împărțit
sau
distribuit,
conform
unor
reguli
sau
convenții
specifice.
aerotaxie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aérotaxie)
1.
mișcare
de
orientare
a
microorganismelor
din
apă
în
funcție
de
repartizarea
oxigenului.
areologie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aréologie)
1.
studiu
al
repartizării
ariilor
dialectale
pe
un
anumit
teritoriu.
2.
disciplină
care
studiază
arealul
de
răspândire
a
speciilor
vegetale.
arhigen
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (arhi- + -gen2)
1.
tip
deosebit
de
gen
gramatical,
dedus
din
genurile
gramaticale
clasice
ale
primului
nivel
de
repartizare
a
acestora.
aronda
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. arrondir)
1.
a
comasa,
a
reuni
terenuri,
unități
agricole.
2.
a
repartiza
cartiere
sau
populația
unui
cartier
la
un
anumit
centru.
asignare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. assignation)
1.
repartizare
a
frecvențelor
de
lucru
pentru
diferite
stații
de
radiocomunicații.
atribui
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. attribuer, lat. attribuere)
1.
a
acorda,
a
conferi.
2.
a
repartiza.
3.
a
pune
pe
seama
cuiva.