Dictionar

Rezultate principale (Repartizare):

Repartizare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (repartiza)

1. acțiunea de a repartiza și rezultatul ei; distribuire, repartiție.

2. acțiunea de a distribui, de a partaja ceva; modul în care un lucru este distribuit, partajat.


Rezultate secundare (Repartizare):

Aerotaxie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérotaxie)

1. mişcare de orientare a microorganismelor din apă în funcţie de repartizarea oxigenului.


Arhigen

Parte de vorbire: s.
Origine: (arhi- + -gen2)

1. tip deosebit de gen gramatical, dedus din genurile gramaticale clasice ale primului nivel de repartizare a acestora.


Asignare

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. assignation)

1. repartizare a frecvenţelor de lucru pentru diferite staţii de radiocomunicaţii.


Colocaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. collocation, I. engl. colocation)

1. I. plasarea mai multor entități într-o singură locație

2. (log.) poziţie, clasament al unui obiect în raport cu altele.

3. operațiune judiciară constând în stabilirea rangului și importanței drepturilor unui creditor, în concurență cu alții, în repartizarea bunurilor poprite de la un debitor comun; colocare, colocat.

4. (jur.) termenul pe care îl are un creditor pentru plătirea creanțelor.

5. (jur.) sumă de bani pe care o are de primit un creditor.

6. (lingv.) succesiune de cuvinte care apar adesea împreună; grup de cuvinte; sintagmă.

7. (mat.) metodă de calcul utilizată pentru a rezolva ecuații diferențiale și integrale.

8. (var.) colocațiune.


Compact (1)

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. compactus, fr. compact)

1. numele unor anumite convenţii cu papa (pentru repartizarea beneficiilor) sau al unor acte care emanau de la acesta.


Diseminare

Parte de vorbire: s.
Origine: (disemina)

1. acţiunea de a disemina.

2. împrăştiere naturală a seminţelor ajunse la maturitate; diseminaţie.

3. răspândire în organism a agenţilor unei boli.

4. modul de repartizare a mineralelor într-un zăcământ.