Dictionar

acronic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. achronique)

1. care se situează în afara timpului, în afara reperelor cronologice acceptate; atemporal.
2. (înv.) (astron.) care se află, la răsărit sau la apus, pe partea cerului opusă soarelui.
 

alopsihic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. allopshychique)

1. (despre bolnavi) care are capacitatea de a se orienta după repere exterioare.
 

mancurt

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (rus. манкурт)

1. persoană care și-a pierdut memoria istorică, valorile spirituale și reperele, care a rupt legăturile cu poporul său.
2. (prin extensie) orice persoană înrobită total și îndobitocită.
3. (var.) mankurt.
 

mancurtizare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (mancurt + -iza, cf. rus. манкуртизация)

1. procesul de pierdere a legăturilor, valorilor, reperelor naționale și morale istorice, culturale etc.; rezultatul unui astfel de proces.
2. amnezie, uitare provocată intenționat; supunere orbească, depersonalizare, îndobitocire.
3. (var.) mankurtizare.
 

niloscop

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. niloscope)

1. coloană verticală, scară cu trepte, sau fântână adâncă săpată în apropierea Nilului și folosită în antichitate pentru măsurarea nivelului râului folosind repere gravate pe pereții acesteia; (prin ext.) orice instrument gradat care măsoară variațiile de adâncime ale Nilului; nilometru.
 

repera

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. repérer)

1. a marca prin repere; a determina cu un reper.