Dictionar

asociativ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. associatif)

1. relativ la asociație (3); (despre memorie) evocator de imagini prin asociație (3).
2. (mat.; despre o operație) care, repetată și aplicată unui șir de factori, conduce la același rezultat.
 

bataj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. battage)

1. operația de lovire repetată cu bătătoarea a masei de material fibros, în filatură.
2. utilajul cu care se execută.
 

consumptibil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. consumptibilis, după fr. consomptible)

1. (jur.; despre bunuri) care este distrus, consumat de la prima întrebuințare; care nu permite utilizarea repetată.
 

convulsie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. convulsion, lat. convulsio)

1. contracție involuntară, bruscă și repetată a mușchilor; spasm.
2. (fig.) frământare, zvârcolire.
 

crioclastie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cryoclastie)

1. dezagregare a rocilor sub acțiunea repetată și alternativă a înghețului și dezghețului.
 

da capo

Parte de vorbire:  loc. adv.  
Etimologie: (it. da capo, „de la cap, de la început”)

1. (muz.) termen pus la sfîrșitul unei bucăți sau al unui pasaj muzical, pentru a arăta că pasajul sau bucata trebuie repetată de la început; de la început.
2. (p. ext., în alte domenii) din nou, a doua oară, încă o dată.
3. ~ al fine = de la început până la sfârșit.