Rezultate secundare (Repetitiv):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. répétitif)
1. care se repetă fără încetare; monoton.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. répétitivité)
1. calitatea, caracterul a ceea ce este repetitiv (evenimente, gesturi etc.).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. compulsif)
1. referitor la compulsiune; compulsional.
2. care se caracterizează prin compulsiune; necontrolat sau reactiv și irezistibil.
3. (med.) sexualitate ~ă = un alt nume pentru hipersexualitate.
4. (psihiatrie) tulburare obsesiv-~ă (TOC) = tulburare care combină idei obsesive (obsesii) și acțiuni repetitive (compulsiuni); nevroză obsesională.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Paneel, /1/ engl. panel)
1. metodă de investigație repetitivă în științele social-istorice, în cercetările de marketing etc. pentru urmărirea evoluției unui fenomen prin solicitări de informații, la intervale stabilite în prealabil, de la aceleași grupuri de persoane, unități de desfacere etc.
3. semifabricat dintr-o placă de lemn cu miez de șipci încheiate între două foi de furnir, servind la fabricarea mobilei etc.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. récursif, engl. recursive)
1. (lingv.) care poate fi repetat în mod nelimitat.
2. (mat., log.) repetitiv pe calea unui automatism.
3. funcție ~ă = funcție de mai multe variabile cu domeniul de definiție cuprins în mulțimea numerelor naturale.
4. (inform.; despre un program) care se pune în mișcare în mod repetitiv și automatic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. redundant, fr. redondant)
1. referitor la redundanţă, care prezintă redundanţă.
2. (despre un text) care se caracterizează prin dezvoltări excesive, repetitive, formule bombastice.
3. (despre stil) care abundă în (ceva); încărcat; plin de emfază, sforăitor.
4. (inform.) care conţine informaţii identice în mai multe părţi ale aceluiaşi sistem de informaţii.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. robot)
1. (science-fiction) mașină, automat cu aspect uman, capabil să acționeze și să vorbească ca o ființă umană.
2. automat care realizează, datorită unui sistem de control automat bazat pe microprocesor, o sarcină precisă pentru care a fost proiectat (sau care poate face lucrări complicate, asemănătoare celor efectuate de oameni).
3. ~ de bucătărie = aparat electric de bucătărie folosit pentru a facilita diverse sarcini repetitive în procesul de preparare a mâncărurilor.
4. (prin analogie) persoană care acționează în mod automat, condiționat.
5. (fig.) om care trudește tot timpul, în mod mecanic.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr., engl. routine)
1. capacitate, îndemânare câștigată printr-o practică îndelungată.
2. (depr.) deprindere de a lucra, de a gândi mecanic, mereu în același fel; respectare prea servilă a unor reguli și deprinderi învechite.
3. (inform.) set de instrucțiuni din ansamblul unui program de prelucrare a datelor, la servirea mai multor programe, când operațiile sunt comune; (sub)program de folosință curentă sau repetitiv, care asigură o funcție bine definită.