Rezultate principale (Reputație):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. réputation, lat. reputatio)
1. părere publică (bună sau rea) despre cineva.
Rezultate secundare (Reputație):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. célébrité, lat. celebritas)
1. însușirea de a fi celebru; reputație bine stabilită; renume, faimă.
2. om celebru, cu mare renume şi prestigiu.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. compromittere, fr. compromettre)
1. tr., refl. a face să(-şi) piardă buna reputaţie; a (se) discredita.
2. tr. a primejdui; a distruge, a zădărnici.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. fama)
1. renume, reputație (bună sau rea) de care se bucură cineva sau ceva; notorietate.
2. (rar) veste neașteptată, surprinzătoare; zvon.
4. (antonime) anonimat, obscuritate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. [mal] famé, lat. famatus)
1. care se bucură de o anumită reputație; cu renume, cu reputație, cu faimă.
2. (sintagmă) rău ~ = care are o reputaţie proastă, este frecventat de răufăcători.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. gascon)
1. I. referitor la Gasconia, locuitorii ei, limba lor.
3. (cel) care este plăcut și priceput, dar fanfaron și lăudăros precum sunt, după reputație, oamenii din Gasconia.
4. (s.n.) dialect vorbit de gasconi.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (mega- + star)
1. (fam.) persoană care se bucură de o celebritate sau reputație excepțională; superstar.